În paradigma actuală a economiei liniare, procesele sunt destul de clare: companiile extrag sau cumpără materiile prime, care intra în fabricarea unor produse pe care le vând consumatorilor, iar aceștia le folosesc până când nu mai au nevoie de ele și le aruncă. Cu alte cuvinte, va fi nevoie de tot mai multe resurse, iar depozitele planetei nu sunt nelimitate. Pe de altă parte, cantitatea enormă de deșeuri care trebuie depozitate e la rândul ei o problemă majoră.

Avantajele economiei circulare:

• Reduce presiunea asupra mediului prin scăderea emisiei de gaze cu efect de seră și prin reducerea folosirii resurselor planetei în procesul de producție (energie, materie primă, apă etc.)
• Creșterea competitivității companiilor, care vor beneficia de resurse importante la prețuri mai mici
• Stimularea inovării în procesul de producție
• Creștere economică, crearea de locuri de muncă.

Un exemplu de transformare a economiei de tip liniar într-una circulară: trecerea de la vânzarea de produse (care poluează prin faptul că se consumă multe resurse în faza de producție și prin faptul că vor fi aruncate ca deșeu în final) la vânzarea de servicii. Astfel, o fabrică de utilaje de exemplu nu va mai produce pentru a vinde mii de exemplare, ci va produce mai puține și le va închiria. Un aparat de șlefuit, care este folosit ocazional, și stă mare parte din timp neutilizat, nu va fi vândut de companie, ci va fi închiriat contra unei sume mai mici, către mai mulți utilizatori. Cele mai cunoscute exemple care pun în practică acest model de afacere sunt Uber (folosirea în comun a automobilelor) si Airbnb (locuințe în care nu locuiește nimeni sunt puse la dispoziția turiștilor).

Material preluat de pe site-ul www.europarl.europa.eu

În decembrie 2015, Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri privind trecerea la economia circulară, pachet care include o serie de măsuri ce vor fi luate în anii următorii, precum și patru propuneri legislative pentru revizuirea Directivelor privind deșeurile, crescând țintele de refolosire / reciclare pe toate fluxurile.

Măsurile incluse în pachet acoperă întregul ciclu de viață al produselor, de la etapele de concepere și producție până la consum și o mai bună gestionare a deșeurilor atunci când produsele ajung la sfârșitul vieții lor utile.

Țintele de depozitare, refolosire și reciclare a deșeurilor, ce trebuie atinse până în 2030:

• Creșterea procentului de refolosire / reciclare din totalul deșeurilor municipale la 65%;
• Creșterea procentului de reciclare a deșeurilor din ambalaje la 75%;
• Deșeurile municipale depozitate reduse la maxim 10% din totalul deșeurilor.

De asemenea, propunerea legislativă promovează cooperarea între industrii, deșeurile generate de un proces devenind astfel materiale secundare pentru altele, printr-un cadru juridic simplificat pentru produsele secundare și încetarea statutului de deșeu, creând o mai mare certitudine pentru operatorii de pe piețele respective. Alte măsuri promovează prevenirea generării deșeurilor, îndeosebi a celor alimentare.

Uniunea Europeană cere statelor membre să ia toate măsurile ca până în 2050 să se atingă obiectivul de zero deșeuri. România este obligată să se conformeze și de aceea Guvernul, prin Ministerul Mediului, a finalizat Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, care conține și Programul Național de Prevenire a Deșeurilor. Scopul reglementării este, printre altele, de a permite continuarea investițiilor în instalații de ultimă generație, necesare asigurării unui management performant al deșeurilor la nivel național. Asta presupune ca autoritățile publice centrale și locale să colaboreze cu operatorii privați din domeniu, pe care să îi sprijine în activitatea pe care o desfășoară.